Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău (200 ani)

Anul 2018 este remarcabil pentru Chişinău prin faptul că multe obiecte turistice de însemnătate culturală şi istorică sunt jubiliare. Vom pune accent pe informaţiile despre  Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt, care anul acesta împlineşte 200 ani. În parc se află obiecte de valoare culturală naţională: simbolul Republicii Moldova, Monumentul Ştefan cel Mare şi Sfânt (90 ani), Aleea Clasicilor (60 de ani). Blogul „Chişinău, oraşul meu” abundă în articole despre acest parc şi nu numai. Colecţia „Chişinău” dispune de câteva lucrări dedicate acestui subiect. Iar de această dată, propunem atenţiei dvs un fragment din lucrarea Chişinău: bulevarde, străzi,pieţe,parcuri: ghid enciclopedic, care a văzut lumina tiparului la sfârşitul anului 2017:

alea clasicilor

Denumiri anterioare: Grădina Alexandru (în cinstea împăratului Alexandru al II-lea), 1818; Grădina Publică Orășenească; Parcul Aleksandr Pușkin, din 1949, Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt din 20 iulie 1990.

Localizare: sect. Buiucani, în perimetrul străzilor Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, 31 August 1989, Maria Cebotari și bd. Ștefan ce Mare și Sfânt. Suprafața – 7 ha.

Scurt istoric. Este cel mai vechi parc, conceput şi amenajat în manieră clasică. Construcția acestui parc se datorează soţiei guvernatorului Basarabiei, Anastasia Bahmetieva, care a sugerat ideea de a întemeia o grădină publică în stil franţuzesc. Planul parcului a fost întocmit de Ozmidov, arhitectul şi inginerul cadastral al Basarabiei. Mai târziu, în 1825 încep lucrările principale, conduse de inginerul cadastral Bogdan Eitner, care a trasat aleile parcului.

În 1827 în parc au fost plantați cca 4000 de puieți sălbatici, iar în 1835 au fost create două fântâni arteziene cu adâncimea de 13 metri. Încă din acei ani, Grădina a căpătat forma pe care o are și în prezent.

La sfârșitul sec. al XIX-lea, în parc a fost amenajată scena unui teatru de vară (alături de actualul cinematograf „Patria”), precum şi un teren pentru dans, o sală pentru jocurile de cărţi şi dame. La intersecţia str. Bănulescu-Bodoni şi a bd. Ştefan cel Mare și Sfânt s-a construit un turn din lemn pentru primul atelier fotografic din Chişinău.

Pe locul cinematografului „Patria” a fost construit Clubul Englez (Clubul Nobilimii), unde se întâlneau cei mai bogaţi oameni ai Chişinăului. Tot aici a apărut și primul teatru din oraș. Pe timp de iarnă lângă teatru era creat un patinoar. La sfârșitul sec. XIX, clădirea a fost distrusă de un incendiu şi Clubul Nobilimii a fost evacuat. Din 1918 până în 1940 în clădire s-a aflat Teatrul Naţional, care a fost aruncat în aer o dată cu retragerea trupelor sovietice în 1941. În 1952 clădirea a fost reconstruită (arh. V. Voiţehovski şi M. Berber) și deschis cinematograful „Patria”. Ulterior, clădirea cinematografului „Patria” a suportat o reconstrucţie, deschizându-şi uşile la 29 octombrie 1999. În prezent este numit Centrul Cinemtografic „Patria – Emil Loteanu”.

Pe timpuri, în grădină funcționau patru havuzuri, dar în prezent a mai rămas doar unul, cel central. Primul havuz din parc, construit în 1927, a fost proiectat de Alexandru Plămădeală și se află pe locul celui care îl avem și astăzi, iar cărările și aleile din parc, la fel ca și în trecut, duc la el. Restul havuzurilor – unul în formă de floare, altul decorat cu pești zburători și al treilea amplasat în fața hotelului „Codru” – nu mai există în prezent.

Una din intrările în parc este păzită de doi lei din marmură. Istoria lor este un adevărat mister al parcului central. Există doar zvonuri cum că aceștia au aparținut cândva unei case bogate din capitală, iar după distrugerea acesteia, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, monumentele au fost aduse în Grădina Publică. Puțini dintre trecătorii mereu grăbiți observă că cei doi lei nu sunt identici.

În 1885 în Grădina publică a fost inaugurat monumentul poetului rus A.S. Pușkin, care a fost exilat în Basarabia în anii ’20 ai sec. XIX. Bustul de bronz, realizat de Aleksandr Opekușin, a fost creat și instalat din resursele financiare ale orășenilor. Pe soclul monumentului au fost gravate versurile poetului dedicate vieții sale în Chișinău și data deschiderii monumentului: 26 mai 1884. Astăzi, monumentul dat se consideră a fi cel mai vechi păstrat în oraș, și este situat în centrul parcului, fapt care explică și numele dat Grădinii Publice în 1949.

În 1957 a început construcția Aleii Clasicilor literaturii române. Ideea de a crea un ansamblu sculptural, plasat pe raza centrală a parcului a fost lansată în anii ’30 ai sec. XX de renumitul sculptor Alexandru Plămădeală, dar a devenit realitate abia în 1957 prin eforturile Uniunii Scriitorilor. La început, aleea a fost alcătuită din 12 busturi ale clasicilor literaturii române, instalate pe ambele părți ale aleii centrale a parcului, ce duce de la bd. Ștefan cel Mare și Sfânt până în centrul parcului. Busturile clasicilor au fost turnate din bronz și instalate pe postamente din granit roșu poleit. Aleea clasicilor începe cu busturile lui D. Cantemir și N. Miliescu-Spătaru, continuă cu cele ale lui Gh. Asachi, C. Stamati, Al Donici, M. Eminescu, Ion Creangă… După renașterea națională din 1989-1991, aleea s-a completat cu busturile mai multor scriitori și poeți români și basarabeni a căror activitate nu era studiată în perioada sovietică. Astfel, Aleea s-a extins în partea adiacentă str. 31 august 1989.

În zilele noastre Aleea numără 30 de busturi. Pe Alee se desfăşoară diverse manifestări culturale, recitaluri, întruniri cu prilejul unor importante evenimente şi sărbători.

Parcul are șapte intrări pe întreg perimetrul său. În parc cresc aproximativ 50 de specii de arbori și arbuşti, unii dintre ei au atins vârsta de aproape 200 de ani, printre ei fiind și un salcâm gigant.

La 9 mai 2008, de Ziua Europei, a fost inaugurat Scuarul Europei, situat la intrarea în Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt din partea bulevardului cu același nume. În centrul scuarului este amplasat drapelul Uniunii Europene, iar pe pe ambele părți ale scuarului sunt înălțate drapelele Chișinăului, cel al Republicii Moldova și al Uniunii Europene. Pietricele albastre și galbene de jos redau cu exactitate fonul albastru și cele douăsprezece stele ale drapelului. De regulă, în acest scuar, Dorin Chirtoacă, primarul general al municipiului Chișinău, își prezintă raportul anual de activitate.

Una dintre cele mai importante capodopere ale parcului este monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, realizat de sculptorul basarabean Alexandru Plămădeală. A fost inauguart în 1928, când s-a celebrat aniversarea de zece ani de la Marea Unire din 1918. A domnit 47 de ani (1457-1503) și a dus 47 de bătălii, cele mai multe cu turcii, din care în 44 a ieșit învingător. Materialul utilizat pentru crearea monumentului a fost preluat din tunurile turcești, capturate în urma războiului cu otomanii. Monumentul a fost de două ori evacuat în România, în 1941 în or. Vaslui și în 1944 în or. Craiova. A fost adus înapoi la Chişinău în 1945. Statuii i-a fost schimbată locația în parc de câteva ori și doar în 1989 a revenit la locul pe care i l-a ales însuși Al. Plămădeală. Monumentul este emblematic prin faptul că Ștefan cel Mare e prezentat în statură deplină, ținând într-o mână sabia – simbol al luptei duse împotriva Imperiului Otoman, iar în cealaltă Crucea, ceea ce simbolizează că a fost apărătorul creștinității.

Monumente

Aleea clasicilor literaturii române (complex sculptural, 30 de busturi; bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt)

Adrian Păunescu (1943-2010) – poet român (31.08.2011; bust, sculpt. român Romi Adam din Alba Iulia; Grădina Publică)

Alecu Russo (1819-1859) – scriitor (1957; bust, sculpt. Vadim Lorcenco, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

Aleksandr Puşkin (1799-1837) – poet rus (1885; bust, copie a monumentelor din Odessa şi Moscova, sculpt. bust  A. Opekuşin, postamentul şi coloana din granit (A. Tuzini), amplasat la intersecţia axelor centrale ale Grădinii Publice, în 1954 strămutat în centrul Grădinii Publice; bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”)

Alexandru Donici (1806-1865) – fabulist (1957; bust, sculpt. Iosif Cheptănaru, arh. F. Naumov)

Alexandru Hîjdeu (1811-1872) – savant şi scriitor (1957; bust, sculpt. V. Krakoveak, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

Alexei Mateevici (1888-1917) – scriitor (1990; bust, sculpt. Dumitru Rusu-Scvorțov; Grădina Publică)

Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1870) – savant şi scriitor (1957; bust, sculpt. Iosif Cheptănaru, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

500 de ani ai oraşului Chişinău (1966; însemn comemorativ; bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, Grădina Publică)

Constantin Negruzzi (1808-1868) – scriitor (1957; bust, sculpt. Alexandru Maicov, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

Constantin Stamati (1786-1869) – scriitor (1957; bust, sculpt. Leonid Fitov, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

Constantin Stere (1865-1936) – scriitor român (1991; bust, sculpt. G. Dubrovin; Grădina Publică)

Dimitrie Cantemir (1673-1723) – savant, scriitor, enciclopedist şi domnitor al Moldovei (1957; bust, sculpt. Nicolae Gorenişev, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

Emil Loteanu (1936-2003) – regizor (2011; bust, sculpt. Ion Zderciuc; bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 103, Cinematograful „Patria”)

George Bacovia (1881-1957) – scriitor român (2001; bust, sculpt. română Milița Patrașcu; Grădina Publică)

George Călinescu (1899-1965) – scriitor român (1997; bust, sculpt. Serghei Ganenko; Grădina Publică)

George Coșbuc (1866-1918) – poet român (1996; bust, sculpt. Constantin Popovici; Grădina Publică)

Gheorghe Asachi (1788-1869) – scriitor şi cărturar umanist (1957; bust, sculpt. Lazăr Dubinovschi, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

Grigore Vieru (1935-2009) – poet (11.02.2010; bust, sculpt. Ruslan Tihonciuc și Victor Macovei; Grădina Publică)

Ion Creangă (1866-1918) – scriitor (1957; bust, sculpt. Lev Averbuh, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

Ion Luca Caragiale (1852-1912) – scriitor român (după anii 1990; bust; Grădina Publică)

Liviu Rebreanu (1885-1944) – prozator și dramaturg român (2009; bust, sculpt. română, originară din RM, Milița Pătrașcu; Grădina Publică)

 Lucian Blaga (1895-1961) – poet român (1992; bust, sculpt. Alexandra Picunov; Grădina Publică)

Mihai Eminescu (1850-1889) – poet (1957; bust, sculpt. Lazăr Dubinovschi, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

Mihail Sadoveanu (1880-1961) – scriitor român (după anii 1990; bust, grup de artiști; Grădina Publică)

Mircea Eliade (1907-1986) – scriitor român (1997; bust, sculpt. Vasile Golea; Grădina Publică)

Nichita Stănescu (1933-1983) – poet român (după anii 1990, bust, grup de artiști; Grădina Publică)

Nicolae Iorga (1871-1940) – istoric, scriitor, cărturar, enciclopedist român (după anii 1990; bust, sculpt. Mihail Ekobici; Grădina Publică)

Nicolae Milescu-Spătaru (1638-1708) – scriitor şi diplomat (1957; bust, sculpt. Lev Averbuh, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

Octavian Goga (1881-1938) – poet român (2000; bust, sculpt. român Cornel Medrea; Grădina Publică)

Ştefan cel Mare și Sfânt (1433-1504) – domnitor al Moldovei (20.04.1928; monument, sculpt. Alexandru Plămădeală, arh. Al. Bernardazzi, la data de 28.06.1940 demontat şi evacuat la Vaslui; postamentul demolat; la 25 iun. 1942 readus la Chişinău şi instalat în faţa Arcului de Triumf; la 20 aug. 1944, demontat şi evacuat la Craiova; la 31 aug. 1990 reinstalat la locul iniţial – bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, colț cu str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni)

Tudor Arghezi (1880-1967) – scriitor român (1995; bust, sculpt. Dimitrie Verdeanu; Grădina Publică)

Vasile Alecsandri (1821-1890) – scriitor (1957; bust, sculpt. Lazăr Dubinovschi, arh. F. Naumov; Grădina Publică)

Sursa: Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt. In: Chişinău: bulevarde, străzi, pieţe, parcuri : Ghid encicl. Chişinău, 2017. pp. 140-143.

Sursa foto: Koshattenn.livejournal.com

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s