Basarabeanca ce a impresionat-o pe Montessori

O mare parte din isto­ria Chişinăului este legată de poveştile de viaţă ale familiilor de intelectuali ce îşi dedicau energia şi resursele pentru îmbunătăţirea constantă a acestei urbe. Una dintre familiile căreia Chişinăul îi datorează multe este Remencu, înrudită cu mari­le nume Mateevici şi Niţă şi ai cărei reprezentanţi stau în rând cu marile personalităţi ale elitei basarabene.

Alexandra Remencu
Alexandra Remencu

Alexandra Remencu a fost, aşa cum menţionează Iurie Colesnic în cartea sa „În lumea asta sunt femei”, o „persona­litate proeminentă”, care s-a evidenţiat prin uriaşa pasiune pentru pedagogie, pentru scopul nobil de a educa şi forma viitoare elite ale societăţii.

Născută în satul Peresecina, Orhei, pe data de 30 august 1897, într-o familie de preoţi, Alexandra Scodigor (numele ei de fată) a urmat cursurile Liceului de Fete din Orhei şi apoi ale Universităţii din Odesa, absolvind cu diplomă de matematician. În 1918 s-a căsătorit cu ziaristul şi filosoful Dumitru Remencu. Acest intelectual strălucit şi-a făcut studiile la Bolgrad, Odesa şi Iaşi şi era corespondent special pentru Basarabia la ziarul „Timpul” şi la revista „Argus”, editate la Bucureşti.

În virtutea carierei sale de pedagog, Alexandra Remencu a fost profesoară, şefă de grădiniţă în Chişinău, devenind, ulterior, în 1929, la vârsta de 32 ani, directoarea Orfelina­tului din Chişinău (în sediul actualului Institut Naţional al Justiţiei). Sub conducerea ei, această instituţie a căpătat numele de „Casa Copilului”, ajungând să fie un

media_146252792580064000
Institutul Național de Justiție (fosta clădire a Casei Copilului)

orfelinat-model pentru întreaga Românie Mare. Orfelinatul găzduia permanent 70-80 de copii, proveniţi din familii sărace, unele monoparentale. Pe parcursul activității, instituția a fost vizitată de mai multe personalităţi ale vieţii politice şi culturale din ţară şi de peste hotare: dna Muller (publicistă, soţia Inspectorului General Şcolar din Londra), principesa Cantacuzino din Bucureşti, Efrem Tighineanu (locţiitorul Mitropolitului din Chişinău). O comisie specială a Ligii Naţiunilor a vizitat instituţia în anul 1938, în frunte cu însăşi Maria Montessori, vestitul medic şi pedagog italian, care a creat o metodă specială de educare a copiilor foarte tineri ce azi îi poartă numele. Impresionată de ceea ce a  văzut la Chişinău, doamna Montessori a propus ca experienţa acestui orfelinat să fie prezentată la un congres ce a avut loc la Roma (1938), invitând-o pe doamna Remencu să împărtăşească experienţa de instituţionalizare a copiilor din familii sărace. Tezele raportului, prezentate la congres de Alexandra Remencu, au fost incluse în etapa finală, ca recomandări. Directoarea orfelinatului a fost invitată în acelaşi an şi la Vatican, unde a fost primită, într-o audienţă, de Papa Pius al Xl-lea. Potrivit fiului său, Sergiu Remencu, Alexandra s-a întors plină de impresii, amintiri şi multe planuri. Din păcate, tocmai atunci a izbucnit al Doilea Război Mondial, iar Orfelinatul s-a închis din cauza instalării noului regim. Tot atunci, la 13 iulie 1940, soţul său, Dumitru, s-a sinucis din cauza hărţuielii NKVD-ului, care îl impunea să depună depoziţii despre foştii colegi şi prieteni. Fiul său a mărturisit într-un interviu că „NKVD-ul îşi bătea joc de dânsul (Dumitru), în cursul unei săptămâni îl telefonau noaptea de 4-5 ori… Eu am văzut nişte materiale, cu astfel de învinuiri… nu aveau cum să te lase în viaţă”.

Văduva Alexandra şi copiii ei au fost alungaţi din orfe­linat (unde ocupau câteva camere) în stradă, iar în 1944 i s-au refugiat în dreapta Prutului, în oraşul Găieşti. Acolo marele pedagog a lucrat ca asistentă medicală până în octombrie 1945, când a revenit la Chişinău. De atunci şi  până la moartea sa (1959) a lucrat învăţătoare într-o şcoală primară din Chişinău, purtând mereu în suflet regretul că nu putea să ajute mai mulţi copii nevoiaşi.

Sursa: Basarabeanca ce a impresionat-o pe Montessori [Alexandra Remencu]. In: Natura. 2018, Sept., p. 7.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s