Casa Olimpică: istorie şi prezent

Casa Olimpică de la intersecţia străzilor A. Puşkin şi A. Şciusev (adresa juridică – str. A. Puşkin, nr. 11) reprezintă o construcţie de zid cu un nivel. Are un aspect arhitectural şi decorativ plastic cu sculptură originală şi elemente decorative de epocă. Clădirea este plasată în centrul istoric al Chişinăului şi reprezintă un monument de istorie, arhitectură şi artă de categorie naţională (inclus, la iniţiativa Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în Registrul monumentelor Republicii Moldova cu nr. 235)1.

În anul 1897, această proprietate imobiliară a fost cumpărată de medicul Lazar Tumarchin, care între anii 1898 şi 1902 a construit în curte o clădire pentru Clinica de Hidroterapie.

clinica de hidroterapie
Clinica de Hidroterapie (azi sediul „Rompetrol”)

În 1903 erau atestaţi ca proprietari Matvei şi Lazăr Tumarchin. În perioada interbelică, clinica a fost reconstruită prin modificarea structurii şi arhitecturii faţadei principale”2.

Din informaţia respectivă rezultă că Nikolai Ivanovici Kuşkovski a construit casa după 1878, adică după ce, în urma licitaţiei, a cumpărat o suprafaţă de teren. Sursele iconografice referitoare la această clădire sunt sumare. Se rezumă la o imagine din 19033 şi alta de la începutul anilor 1950. Acestea ne prezintă doar fragmente din construcţie din direcţia curţii.

Materialele identificate recent în Arhiva Naţională a Republicii Moldova ne prezintă o altă realitate istorică. într-un document din 5 martie 1894 se vorbeşte despre secretarul gubernial (funcţionar de clasa a X-a) Nikolai I. Kuşkovski, care i-a vândut pentru suma de 10000 ruble de argint negustorului din Chişinău Paltiel Moiseevici Tumarchin şi soţiei acestuia Ghinda Boruhovna Tumarchin „proprietatea imobiliară constituită dintr-o casă de zid şi un corp de casă secundar, la fel de zid, şi alte construcţii auxi­liare, dependinţe şi înzestrări casnice, cu loc în curte, situată în prima parte a oraşului Chişinău, str. Gubernskaia (azi, str. A. Puşkin) colţ cu str. Leovsk (azi, str. A. Şciusev) cu un teren adiacent lângă casă, construcţie şi curte: 15 stânjeni (1 stânjen = 2,134 m – n.n.) de-a lungul str. Gubernskaia şi 20 stânjeni de-a lungul str. Leovsk, se transmit, integral, toate proprietăţile, obţinute de Kuşkovski în urma licitaţiei publice din anul 1878″.

Prin urmare, constatăm faptul că documentul în cauză face referinţă la anul 1878, atunci când în urma licitaţiei publice au fost achiziţionate proprietăţi imobiliare formate din construcţii capitale, adică clădiri şi alte construcţii din piatră, descrise în perimetrul terenului cumpărat. Cu alte cuvinte, în 1878 nu era vorba de un teren viran. Astfel, construcţia Casei Olimpice actuale trebuie încadrată cronologic înainte de 1878. În opinia noastră, această clădire a fost edificată pe la mijlocul anilor 1870, între anii 1872 şi 1877.

În 1895, Paltiel Tumarchin a construit alături de casă o anexă, începând cu anul 1896, casele au fost date în arendă:

  1. Şase camere cu ferestre spre stradă au fost date nobilului I.S. Glebotski.
  1. Un corp de clădire a fost arendat de micul-burghez E. Dobrovolski. Aceasta era construită din două camere utilizate în calitate de ateliere de strungărie.
  2. O cameră cu ferestre spre stradă era utilizată de mic-burghezul I. Trahtenbroit în calitate de atelier de cizmărie.

În actul de donaţie din 20 martie 1897, negustorul Paltiel Tumarchin şi soţia acestuia i-au transmis feciorului – doctorului Lazăr Pavlovici (Paltievici) Tumarchin casa şi curtea împreună cu anexele din sectorul 1 al oraşului Chişinău, str. Gubernskaia colţ cu str. Leovsk.

Cunoscut medic, Lazăr Tumarchin (6 noiembrie 1865, Chişinău- ?) a studiat la Facultatea de Medicină din Moscova şi a urmat cursurile de specializare la Berlin. A fost vicepreşedinte al Sindicatului viticol din Chişinău. A fost medic la Spitalul Militar, la Spitalul Duhovnicesc. A mai activat în calitate de medic primar, medic consultant la Spitalul Crucii Roşii. L. Tumarchin a fost radiolog pentru toate spitalele din Chişinău. Primul cabinet radiologie (rontgen) din Basarabia a fost deschis în 19124. Alături de activitatea în domeniul medicinei a fost activ şi în plan social, fiind membru al Consiliului municipal Chişinău. A fost distins cu ordinele „Sf. Stanislav”, „Coroana României” în gradul de Cavaler etc.5.

În actul emis la 27 martie 1897 de administraţia oraşului Chişinău pe numele doctorului L.P. Tumarchin se indică faptul că proprietatea imobi­liară era construită dintr-o casă şi două corpuri din zid.

Vila urbană (curtea şi construcţiile) au aparţinut celebrului doctor chişinăuian Lazăr Pavlovici Tumarchin până în anul 1940. Acesta practica hidroterapia, metodă medicală în vogă în acele timpuri, organizând o clinică în acest scop. În legătură cu edificarea acesteia, se pot emite următoarele ipoteze:

  1. Clădirea a fost edificată în locul unui corp de casă de zid care a existat deja în 1878.
  2. Corpul de clădire de zid a fost demolat şi în locul acestuia a fost construită un alt edificiu.

Dacă clădirea destinată hidroterapiei, proprietatea de cândva a doctorului Tumarchin, a fost construită în scopuri medicale, atunci blocurile plasate la intersecţia străzilor Leovsk şi Gubernskaia au fost folosite de doctorul Lazăr Tumarchin în calitate de domiciliu privat sau au fost date în arendă. De exemplu, în anii 1909-1911 aici a locuit arhitectul şi inginerul Nicolae V. Ţâganco (1882-1934).

Clădirea destinată hidroterapiei era formată dintr-un nivel, care includea şapte camere cu opt geamuri. Sub aspect tipologic face parte din arhitectura civilă, din categoria clădirilor obşteşti, cu infrastructură socială (obiect cu menire curativă)6.

În prezent, vila şi curtea acesteia s-au menţinut în perimetrul construcţiei din anul 1878 (15 stânjeni x 20 stânjeni = 32,01 m x 42,68 m). Dacă construcţiile adiacente de zid ale acesteia şi-au păstrat o formă apropiată cu cele de epocă, atunci edificiul destinat hidroterapiei a suferit schimbări majore. Actualmente aici se află sediul „Rompetrol”. În vechea curte urbană se găsesc şi arbori, monumente ale naturii ocrotite de stat, cum ar fi cei doi molizi argintii (piceapinges engelm) plantaţi în anul 1920.

În 2003, după mai multe acţiuni, Comitetului Naţional Olimpic al Republicii Moldova aflat într-o criză de spaţiu, a soluţionat problema sediului7. Printr-o hotărâre de guvern, construcţiile adiacente de zid de la intersecţia străzilor A. Puşkin cu A. Şciusev au trecut în gestiunea Comitetu­lui Naţional Olimpic, fiind preluate de la Centrul de Medicină al Ministerului de Interne. Nicolae Juravschi, preşedintele Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova îşi aminteşte de starea edificiului: „Era un dezastru. Pereţii crăpaţi”8. Între 2014 şi 2016 au avut loc o serie de acţiuni pentru a reanima construcţia istorică, s-au efectuat proiectarea, construcţia şi restaurarea clădirii. Edificiul a fost reconstituit cu ajutorul Guvernului Republicii Moldova şi al Comitetului Internaţional Olimpic. „L-am recon­stituit anul acesta (2016 – n.n.), practic. În subsol sunt coridoare care au mai multe conexiuni. Acum e blocat. Clădirea are statut de monument de istorie. Este şi o placă care consemnează acest lucru. O vom fixa în timpul apropiat. Am reconstituit pereţii, i-am restaurat… Am avut vreo şase şedinţe cu cei de la Ministerul Culturii în privinţa reconstituirii clădirii. Viceministrul Gheorghe Postică mi-a zis că este o reconstrucţie model, un exemplu cum se refac în oraş clădirile istorice. Noi totul am menţinut, chiar tencuiala asta iniţială, era făcută din carton, noi am facut-o din ghips… Fiecare cameră aparte a fost studiată, ce tencuială a fost, vreo trei luni ne-am ocupat de asta…, a fost şi Ion Ştefaniţă (directorul general al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor – n.n.). El zicea că suntem bravo că am menţinut toţi pereţii, pe cel exterior total l-am refăcut, restaurat, pereţii i-am dublat pe interior cu armatură şi i-am returnat. Al doilea etaj stă şi pe pereţii cei vechi şi pe cei noi…”9. Elementele decorative ale clădirii se risipeau, ferestrele erau deteriorate.

Lucrările de reconstrucţie s-au desfăşurat sub egida Institutului de Stat de Proiectare „RURALPROIECT”. Arhitecţii proiectului au fost Vladimir Dubelari, Petru Teajco şi Natalia Boşneaga, inginerul-constructor Eugenia Panova. Planşele au fost elaborate de Tverdohlebov şi N. Boşneaga (SA „RESTAURATORUL”). Autorii lucrării au decis că edificiul trebuie să redea atmosfera de epocă şi să respecte originalul. Astfel, s-a decis ca în direcţia str. A. Puşkin să se restabilească uşa, care anterior a fost înlocuită cu o fereastră. Totodată, a fost instalată uşa de la intrare din curte, executate după modelul uşii restabilite. în volumul acoperişului existent s-a construit o mansardă, unde în prezent se află sala de şedinţe, câteva birouri pentru angajaţii organizaţiei. Pentru a captura lumina în acest spaţiu, a fost schimbată poziţia ferestrelor de la 30° la 45°. Pereţii vechi, aflaţi în stare deplorabilă, edificaţi din bârne, au fost înlocuiţi cu monolit (beton armat). Greutatea cade pe pereţii noi. Au fost restabilite sobele, care anterior erau camuflate. Acestea servesc drept elemente decorative, menţinându-şi autenticul istoric. Au fost reconstituite elementele decorative din exterior, deteriorate pe parcursul ani­lor, fiind elaborate după desenele de arhivă. Au fost restabilite cornişele deco­rative. în curte este preconizată o intrare pentru persoane cu dizabilităţi.

Lucrarea a fost dată în exploatare la 7 iulie 2016.

La 27 octombrie 2016, Ministerul Culturii a acordat Diploma de Onoare Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova „pentru reabilitarea edificiului fostei clinici de hidroterapie”10.

Actualmente în sediul Casei Olimpice se află administraţia Comi­tetului Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova, Muzeul Olimpic al Moldovei (cu o suprafaţă de 48,05 m2), Academia Olimpică, Asociaţia „Sportul şi Femeia”, Clubul Olimpic pentru federaţiile naţionale. Clădirea frumos iluminată este una dintre perlele arhitecturii civile din Republica Moldova.

1 Ion Vaier Xenofontov, Zece curiozităţi despre Casa Olimpică //Moldova Suverană. Cotidian naţional independent, februarie 2017, Nr. 131 (2072), P. 2.

2  Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea. Repertoriul monumentelor de arhitectură, Chişinău, 2010, p. 402.

3 Bessarabia. Gheograficeskii, istoriceskii, statisticeskii, ekonomiceskii, etnograficeskii, literaturnîi i spravocinîi sbornik / Pod redacţiei P. A. Kruşevana, Moskva, Tipografia A.V. Vasilieva, 1903, p. 425.

4 Gheorghe Baciu, Istoricul medicinei şi al învăţământului medical pe plaiul basarabean, Chişinău, Combinatul Poligrafic, 2016, p. 25.

5 Chişinău. Enciclopedie, Chişinău, Museum, 1997, p. 518.

6 Tamara Nesterov, Arhitecura civilă, în: Republica Moldova. Ediţie enciclopedică. Ed. a 2-a. Chişinău, Institutul de Studii Enciclopedice (Tipogr. „Bons Offices” SRL), 2011, p. 468.

7 Nicolae Juravschi, Un nou sediu al CNO reprezintă cea mai mare aspiraţie a mea\ [interviu cu preşed. Com. Naţ. Olimpic, N. Juravschi] / consemnare: Liubomir Madan, în: Sport plus, 2003, 5 mart., p. 1.

8 Interviu realizat de Ion Xenofontov cu Nicolae Juravschi pe 15.09.2016. Arhiva audio a Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

9 Interviu realizat de Ion Xenofontov cu Nicolae Juravschi pe 15.09.2016. Arhiva audio a Bibliotecii Ştiinţifice Centrale „Andrei Lupan” (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

10 Arhiva curentă a Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv al Republicii Moldova.

 

Sursa: DUBELARI Vladimir;  TEAJCO, Petru; XENOFONTOV, Ion Vaier. Casa Olimpică: istorie și present. In: Nicolae Juravschi, dublu campion olimpic sau campionul invincibil. Chișinău: Biblioteca Științifică Centrală, 2017, pp. 294-297.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s