Hora Științei pe străzile Chișinăului

Hora Științei Hasdeu

Personalități din domeniul științei – numele cărora îl poată o stradă din Chișinău:

Nicolae Anestiadi, strada

images (1)

Poartă numele profesorului Nicolae Anestiadi (1916; Sărătenii Vechi, jud. Orhei – 1968; Chişinău), chirurg, doctor habilitat în ştiinţe medicale. A fost preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova, preşedinte al Asociaţiei Republicane a Chirurgilor, membru al Consiliului Asociaţiei Unionale a Chirurgilor. A creat o şcoală de chirurgie în Republica Moldova. A publicat 50 de lucrări ştiinţifice, a pregătit 14 doctori în medicină şi doi doctori habilitaţi.

 Avicenna, strada

download

Poartă numele latinizat al lui Abu Ali Ibn Sina (Avicenna) (980; Afshéna, Buhara, Persia (acum Uzbekistan) -1037; Hamadan, Iran), savant, filosof, medic și cercetător al naturii, scriitor, șiit, de origine tadjico-persană, originar din Asia Centrală. A fost interesat de mai multe domenii: medicina, astronomia, alchimia, chimia și psihologia, numit de arabi, „al treilea Aristotel”. A scris peste 300 de lucrări, în parte pierdute. Lucrările sale au început să fie traduse în latină în prima jumătate a secolului al XII-lea.

Vasile Badiu, strada

badiu-vasile-01m

Poartă numele criticului și istoricului literar basarabean Vasile Badiu (26.09.1933; Măgurele, Ungheni – 29.05.1994; Chișinău), colaborator ştiinţific la Institutul de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, unde activează până la sfârşitul vieţii. Este autorul unor cercetări importante privind istoria literaturii române din Basarabia. Vasile Badiu a fost unul dintre cei care au restabilit şi au menţinut legăturile fraterne cu colegii din România, în special, cu instituțiile de cercetări literare şi filologice „G. Călinescu” din Bucureşti şi „Al. Philippide” din Iaşi.

Valentin Belousov, strada

belousov

Poartă numele matematicianului cu renume mondial din Moldova Valentin Belousov (20.11.1925 – 23.07.1998, Chişinău), doctor habilitat, membru corespondent al Academiei de Științe Pedagogice din URSS. A elaborat lucrări consacrate teoriei cvasigrupurilor, teoriei ecuațiilor funcționale, analizei combinatorii și a pus bazele teoriei cvasigrupurilor și buclelor. A fondat Școala de teorie a cvasigrupurilor în cadrul profilului „Matematica teoretică și aplicată” de la Universitatea de Stat din Chișinău. Autor a peste 130 de lucrări în domeniul algebrei moderne, publicate în diferite reviste din Uniunea Sovetică şi din alte ţări. A îndrumat 25 de discipoli.

 Acad. Silviu Berejan, strada

download (1)

Este numită în memoria lui Silviu Berejan (30.07.1927; Bălăbănești, Criuleni – 10.11.2007, Chișinău) – lingvist, filolog, lexicolog român basarabean, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, specialitatea lingvistică romanică (în special română) și slavă (în special rusă), cercetător știintific principal la Institutului de Lingvistică (Academia de Științe a Moldovei). Autor a peste 400 de lucrări științifice și științifico-didactice publicate în țară și în străinătate, inclusiv trei monografii. Autor de dicţionare, manuale, redactor științific a cca 40 de cărți de lingvistică; traducător, redactor și editor al operelor unor somități ale lingvisticii, inclusiv studiile de lingvistică ale lui B.P. Hasdeu.

 Gheorghe Bezviconi, strada

download (2)

Este numită în memoria lui Gheorghe Bezviconi (14.04.1910; Jitomir, Ucraina – 30.04.1966, Bucureşti), istoric, heraldist, publicist. A colaborat la toate publicaţiile basarabene, începând cu cele mai prestigioase – Viaţa Basarabiei, Cuvânt Moldovenesc. A publicat la Chişinău studiile: Cărturarii basarabeni (Chişinău, 1940), Educaţie şi cercetăşie (Chişinău, 1932), Manuc-Bey (Chişinău, 1938), ş.a. A fost primul cercetător basarabean care a pus accentul pe materialul autohton. În 1936 tipăreşte în revista Din trecutul nostru studiul Semimileniul Chişinăului.

Membru corespondent al Academiei Române și al unor institute de istorie din Franţa şi Belgia, membru onorific al Societății publiciștilor și scriitorilor străini din Bulgaria, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia, membru al Comitetului de conducere și reprezentantul ei la București. Lucrările sale cuprind o gamă mare de teme cum ar fi: istorie, genealogie, heraldistică, medievistică și istorie literară.

Alexandru Boldur, strada

download (3)

Poartă numele lui Alexandru Boldur (23(25).02.1886; Chișinău – 18.10.1988; București), istoric şi jurist, cercetător de seamă al drepturilor istorice ale Basarabiei, profesor universitar la Petrograd, Sevastopol, Chișinău și Iași. Colaborator (din 1938) şi director (1943-1947) al Institutului de Istorie Națională din Iași. A scris peste 100 de lucrări privind istoria Moldovei și mai ales a Basarabiei (Basarabia românească, Ștefan cel Mare, voievod al Moldovei (1457-1504) ș.a.), studii de istorie socială și politică.

 Ştefan Ciobanu, strada

download (4)

A fost numită în memoria lui Ştefan Ciobanu (11.11.1883; Talmaza, jud. Tighina – 28.02.1950; Bucureşti), istoric literar, publicist, profesor universitar, om de stat, membru titular al Academiei Române. Vicepreşedinte al Academiei Române; profesor la Facultatea de Teologie din Chişinău şi la Universitatea din Bucureşti. Debutează în 1912, în reviste ruseşti, cu studiile Mitul lui Arachne în legenda Maicii Domnului, Legende româneşti despre Maica Domnului etc., culminând cu volumul Dosoftei, mitropolitul Moldovei şi activitatea lui literară (Kiev, 1915). Cercetează în arhivele din Kiev, Moscova şi Sankt Petersburg, în vederea elaborării unor studii despre relaţiile culturale moldo-ruse în perioada medievală: Dimitrie Cantemir în Rusia (1925), Basarabia (1926) ş.a. A colaborat la Cuvânt moldovenesc, Renaşterea Moldovei, Anuarul Comisiei monumentelor istorice ş.a. A fost unul din primii cercetători români care a fixat obârșia, tradiția și trecutul profund româneasc al Basarabiei și Chișinăului, publicând monografia sa Chișinăul în anul 1925. Este autorul unor lucrări de sinteză despre originile culturii şi limbii române: Începuturile scrisului în limba românească (1941), Introducere în istoria literaturii române (1944), Istoria literaturii române vechi (1947).

Henri Coandă, strada

download (5)

Poartă numele savantului român Henri Coandă (07.06.1886; Bucureşti – 25.11.1972; Bucureşti), inginer, fizician, pionier al aviaţiei române şi mondiale, inventator al primului avion cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele. La 14 decembrie 1910, Coanda a efectuat un zbor cu primul avion cu reacţie din lume. A construit mai multe tipuri de avioane cunoscute sub denumirea Bristol-Coandă. În 1934 a descoperit efectul denumit astăzi în toată lumea efectul Coandă, cu importante aplicaţii practice în diferite domenii. Membru al Societăţii Regale de Aeronautică din Londra, membru al Academiei Române (1970).  La împlinirea a 35 de ani de activitate aeronautică civilă în 2004, aeroportul Internaţional Bucureşti se înnobilează cu numele acestui ilustru pionier al aviației, Henri Coandă.

  Acad. Nicolae Corlăteanu, strada

corlateanu

A fost numită în memoria lingvistlui şi scriitorului, academician, doctor habilitat în filologie Nicolae Corlăteanu (15.05.1915; s. Caracui, jud. Lăpuşna – 23.10.2005; Chişinău). A activat în diferite posturi de conducere a ştiinţei filologice din republică: şef al sectorului de limbă şi literatură a Academiei de Ştiințe; director al Institutului de Limbă şi Literatură al Academia de Științe a Moldovei; şef al sectorului de limbă contemporană al aceluiaşi institut; cercetător ştiinţific principal al Institutului de Lingvistică al AŞM. Este fondatorul şcolii ştiinţifice de lexicologie şi gramatică a limbii române din Republica Moldova. Membru corespondent şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. A publicat peste 500 de lucrări ştiinţifice (monografii, studii, dicţionare, manuale, crestomaţii, programe didactice). Om Emerit în Ştiinţă (1975), Doctor Honoris Causa al Universită­ţii de Stat din Moldova.

Vasile Coroban, strada

download (7)

Poartă numele criticului şi istoricului literar Vasile Coroban (14.02.1910; Camenca, Glodeni – 19.09.1984; Chişinău), colaborator ştiinţific la Institutul de Limbă şi Literatură al AŞM din RM.  A activat la Universitatea de Stat, ulterior la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă”.  A desfăşurat o prodigioasă activitate ştiinţifică. A elaborat studii şi manuale pentru învăţământul preuniversitar şi universitar. Participă la evaluarea critică a procesului literar contemporan. Este autorul şi coautorul a peste 300 lucrări de critică şi istorie literară.

  Eugen Coşeriu, strada

download (13)

Poartă numele lui Eugen Coşeriu (27.07.1921; Mihăileni, jud. Bălţi, Basarabia – 07.09.2002; Tϋbingen, Germania), lingvist român de notorietate mondială. Lector de română la Universitatea din Milano, profesor de lingvistica generală şi indoeuropeană la Universitatea din Montevideo (Uruguay) şi director al Institutului de Lingvistică de aici.  Din 1963 devine titular al Seminarului de filologie romanică şi lingvistica generală al Universităţii din Tϋbingen. Cărţile lui E. Coşeriu sunt traduse în limbi de largă circulaţie ale lumii. Unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii, creator de noi direcţii în filosofia limbajului, semanticii, geografiei lingvistice, socio- şi etnolingvisticii ş.a. Membru de onoare al Academiei Române, Doctor Honoris Causa a peste 40 de universităţi ale lumii, membru al unor academii din diferite ţări.

Anton Crihan, strada

crihan

Poartă numele lui Anton Crihan (10.07.1893; Sângerei, Basarabia – 09.01.1993; Saint-Louis, SUA), avocat, economist, politician, profesor şi publicist român, membru al Sfatului Ţării. Fiind deputat în Sfatul Ţării, a votat Actul Unirii, a fost deputat în Parlamentul României şi conducător al Comisiei agrare şi al instituţiei de stat „Casa noastră”, care a înfăptuit reforma agrară în Basarabia. Îşi susţine teza de doctorat în economie la Sorbona, în 1934. Printre operele ştiinţifice ale lui Crihan se numără Capitalul străin în Rusia (1915), Chestiunea agrară în Basarabia (1917) ş.a.

  Nicolae Dimo, strada

download (8)

Este numită în memoria lui Nicolae Dimo (30.11.1873; or. Orhei – 15.03.1959; Chișinău) – agrolog, unul dintre fondatorii agrologiei biologice în Basarabia, cercetător și profesor universitar, academician. Șef al Catedrei de pedologie la Institutul Agricol din Chișinău, prorector al Universității de Stat din Moldova, director al Institutului de Pedologie, Agrochimie și Ameliorare a Solurilor al Filialei Moldovenești a AȘ a URSS. A participat la elaborarea concepției de fondare a Academiei de Științe a Moldovei. Este autor a peste 150 de lucrări științifice.

Vasili Dokuceaev, strada

dokuceaev-vasile

Poartă numele eminentului savant-naturalist rus cu renume mondial Vasili Dokuceaev (01.03.1846; Smolensk, Rusia – 11.08.1903; Sankt Petersburg), fondator al pedologiei ştiinţifice contemporane. În anul 1898 a organizat o expediţie în Basarabia, în urma căreia a publicat lucrarea „Cu privire la solurile Basarabiei” („К вопросу о почвах Бессарабии”), editată în 1900, și în care constata că: „cernoziomul de aici este de prima calitate”.

  Prof. Ion Dumeniuk, strada

dumeniucPoartă numele lingvistului Ion Dumeniuk (05.05.1936; Socii Noi, Făleşti – 03.11.1992; Chișinău), savant, profesor universitar, publicist și om de stat. Este autorul unor valoroase manuale și suporturi didactice pentru învăţământul superior: Introducere în lingvistică, Lingvistica generală, Norme ortografice, ortoepice şi de punctuaţie ale limbii române ş.a. Este primul redactor-şef al revistei Limba română. Din sept. 1991 a fost director al Departamentului de Stat al Limbilor, devenind şi membru al Guvernului Republicii Moldova.

Profesor Ion Ganea, strada

ion_ganea

Poartă numele lui Ion Ganea (22.07.1926; Soroca – 04.04.1993; Chişinău), ornitolog, profesor universitar, academician. A fost iniţiatorul ornitologiei agricole în URSS și primul savant din Republica Moldova care s-a ocupat de paleoornitologie. A publicat peste 450 lucrări ştiinţifice şi de popularizare în domeniu, inclusiv 35 monografii şi 6 manuale, multe dintre care sunt actuale și azi. Lucrări: Dicţionarul zoologic, Păsările Moldovei în 2 vol., Ornitologia radară, Cartea Roşie a Moldovei, ed. I, II etc. Membru al Societăţii Internaţionale de Paleoornitologie şi Evoluţie a Păsărilor. Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Acad. Natalia Gheorghiu, strada

download-11

Poartă numele academicianului Natalia Gheorghiu (29.11.1914; s. Manzâr, jud. Tighina – 04.02.2001; Chișinău), chirurg pediatru, doctor habilitat, profesor universitar. Face doctorantura la Academia de Științe Medicale din Moscova. A publicat peste 250 articole științifice și câteva monografii. La inițiativa ei, a fost înființat un Centru Național Științifico-Practic de Chirurgie Pediatrică, destinat pentru toate afecțiunile chirurgicale ale copilului, în prezent Centrul de Chirurgie Pediatrică „Academician Natalia Gheorghiu”.

Onisifor Ghibu, strada

download

Poartă numele lui ui Onisifor Ghibu (31.05.1883; Sălişte, Sibiu – 31.10.1972; Sibiu), profesor român de pedagogie, mare om de cultură și politician, membru corespondent al Academiei Române. A contribuit la introducerea în Basarabia, în toamna anului 1917, a învățământului în limba română cu grafie latină. Lui Onisifor Ghibu i se datorează instalarea la Chişinău a primei tipografii cu caractere latine (sept. 1917) şi editarea primelor manuale şcolare tipărite cu acest alfabet. La 1 oct. 1917, a scos la Chişinău ziarul politic Ardealul, transformat mai târziu în cotidianul România nouă.  A scris peste 100 de lucrări şi 1500 de articole şi studii pe teme politice, pedagogice, religioase, de istorie naţională.

Paul Gore, strada

gore

Poartă numele lui Pavel (Paul) Gore (27.07.1875; Chișinău – 08.12.1927; Chișinău), istoric şi publicist român basarabean, membru de onoare al Academiei Române, președinte al Partidului Național Moldovenesc. Preşedinte al Comisiei şcolare moldoveneşti, președinte al Comisiei Monumentelor Istorice Basarabene, al Ligii Culturale, secția Chișinău, membru de onoare al Societății Istorico-Arheologice Bisericești, membru al Comisiei Consultative de Heraldică şi  președinte al Comisiei Arhivelor Statului din Chișinău. A contribuit la studierea istoriei românilor basarabeni (Drepturile mazililor, Notițe despre mazilii Basarabiei, Populația Basarabiei. Materiale istorico-statistice).

Nicolae Grădescu, strada

 Poartă numele lui Nicolae Grădescu (1865 – 08.09.1941), om politic, jurist. A absolvit Secția științe ale naturii, apoi Facultatea de Drept a Universității din Harkov. În anul 1928 vede lumina tiparului cartea sa Proveniența omului de la maimuță cu 25 de desene executate de autor. Concepțiile cu privire la originea omului pe pământ sunt dezvoltate în monografia Istoria culturii materiale (Leningrad, 1930). A publicat peste 300 de articole, monografii, indicații didactice, cărți de popularizare a cunoștințelor științifice.

Acad. Iachim Grosul, strada

iachim

Poartă numele acad. Iachim Grosul (21.09.1912; s. Caragaș,  Slobozia – 28.09.1976; Chișinău), istoric, doctor habilitat în istorie, primul președinte al Academiei de Științe a Moldovei. Membru corespondent al Academiei de Științe a URSS (1966). Începând din anul 1967, Iachim Grosul a fost redactor-șef al Enciclopediei Sovietice Moldovenești.

Alexandru Hâjdău, strada

download-10

 Poartă numele clasicului literaturii române Alexandru Hâjdău (30.11.1811; Miciurineț, azi Ucraina – 09.11.1872; Cristinești, Hotin, azi Ucraina), scriitor, publicist, folclorist, savant enciclopedist și cercetător în diverse domenii ale ştiinţei. Este tatăl lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Profesor de limbă și literatură rusă, logică și statistică, traducător al mai multor cărți de istorie, lingvistică și jurisprudență. Scrieri: Despre calitatea poeziei divine, Despre scopul filosofiei, Notiță asupra operei lui Cantemir Vodă, Literaţii basarabeni etc. Membru fondator al Academiei Române (1866).

Nicolae Iorga, strada

nicolae_iorga

Poartă numele eminentului savant Nicolae Iorga (17.01.1871; Botoşani – 27.11.1940; com. Strejnic, jud. Prahova), istoric, scriitor, publicist, om politic şi de stat. Membru corespondent şi membru titular al Academiei Române, membru a circa 40 de universități și academii din străinătate. A condus revista Semănătorul. A fondat revistele: Neamul românesc, Floarea darurilor, Neamul românesc pentru popor, Cuget clar, Revista istorică ş.a. Lucrări: Studii şi documente cu privire la istoria românilor, în 25 vol., Istoria Imperiului Otoman, în 5 vol., Istoria românilor, în 10 vol., poezii, drame istorice, proze, volume memoralistice etc. A vizitat Chişinăul în 1905, fiind cazat la hotelul „Suisse” (actualmente sediul BM „B.P. Hasdeu”).

Mihail Kogălniceanu, strada

download (12)

Poartă numele lui Mihail Kogălniceanu (06.09.1817; Iaşi, România – 01.07.1891; Paris, Franţa), om politic, avocat, ziarist, cercetător literar, scriitor, primul istoric român modern. Profesor de istorie naţională la Academia Mihăileană din laşi. A fost editor al revistelor: Dacia literară, Propăşirea, Steaua Dunării. Membru al Societăţii Academice.

 

 Mihail Lomonosov, strada

download (16)

Poartă numele lui Mihail Vasilievici Lomonosov (19.11.1711; Denisovka, gubernia Arhanghelsk – 15.04.1765; Sankt Petersburg), savant, poet și filolog rus. Precursor al teoriei atomiste moderne și al teoriei cinetice a materiei. Cercetări asupra naturii aerului și a electricității. S-a preocupat de descrierea și explicarea originii cărbunelui, a petrolului, a filoanelor metalifere, a inventat mai multe aparate optice. Teoretician al literaturii ruse, este unul dintre fondatorii versificației silabo-fonice (Epistolă despre regulile prozodiei ruse, Retorica); poezie didactică (Epistolă despre foloasele sticlei), satirică (Imnul bărbii); tragedii (Tamira și Selim). A inițiat studiul științific al limbii ruse (Gramatica rusă), contribuind la crearea limbii literare. Autor al unei Istorii a Rusiei antice până în 1054.

Dmitri Mendeleev, strada

mendeleev

Poartă numele lui Dmitri Mendeleev (08.02.(27.01)1834; Tobolsk – 02.02.(20.01)1907; Sankt Petersburg), savant chimist cu renume mondial. A descoperit legea periodicităţii şi a ordonat elementele chimice într-un tabel, numit Sistemul periodic al elementelor (1869), care-i poartă numele. A efectuat cercetări în domeniul soluţiilor, al tehnologiei ţiţeiului, al gazificării subterane a cărbunelui etc. A scris peste 500 de lucrări.

Nicolae Moroşanu, strada

download (17)

Poartă numele lui Nicolae Moroşanu (1902; Cuconeştii Vechi, jud. Edineţ – 03.02.1944; Moscova), savant, geolog, paleontolog, arheolog și pedagog, director al Muzeului de Etnografie (astăzi Muzeul de Etnografie si Istorie Naturală al Moldovei). Lucrări: Contribuţiuni la cunoaşterea paleoliticului din Moldova de NordEvoluţia cercetărilor preistorice-paleolitice din România Nord-Estică şi rezultatele obţinute; Alimentarea orașului Chişinău cu apă… ș.a.

Alexandru Negru-Vodă, strada

35 cot_negru_voda01_opt

Poartă numele lui Alexandru Negru-Vodă (13.04.1931; s. Cot, jud. Soroca – 02.11.1978; Moscova), specialist în economie agrară, om de stat, academician. În anul 1968, susţine teza de doctor habilitat în ştiinţe economice, specialitatea economie în agricultură, doctor habilitat în economie. Membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole din URSS, şef al Secţiei de economie. Preşedinte al Congresului Mondial pentru Problemele Economiei în Agricultură, cu sediul la Rio de Janeiro, Brazilia. Membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole din URSS. A efectuat cercetări ştiinţifice în domeniul pomiculturii, propunând şi implementând zonarea producţiei agricole, raionarea şi microraionarea pomiculturii. A scris circa 100 de articole ştiinţifice, studii şi câteva monografii, tipărite la Chişinău, Moscova, Berlin.

Petre Osmătescu, strada

Osmatescu

Poartă numele lui Petre Osmătescu (15.07.1925; s. Moldavca, jud. Cetatea Albă – 09.11.2001; Chişinău), profesor, dr. în științe fizico-matematice. Preşedinte al Asociaţiei Matematicienilor din Republica Moldova şi redactor al almanahului de matematică „Scripta scientiarum matematicarum”, organizator al cercetărilor ştiinţifice în domeniul topologiei generale din Moldova. Petre Osmătescu a fost întemeietorul Simpozioanelor de Topologie – unul dintre domeniile moderne ale matematicii, organizate în Moldova pentru profesorii universitari din toate republicile din fosta URSS.

Nikolai Pirogov, strada

pirogov

Poartă numele renumitului chirurg rus Nikolai Pirogov (13.11.1810; Moscova – 23.11.1881; s. Vișnea, provincia Podolsk), anatomist, pedagog, profesor la Academia Medico-Chirurgicală din Sankt-Petersburg. A luat parte, ca medic, la războiul din 1854, în Crimeea, la cel germano-francez (1870-1871) şi româno-ruso-turc (1877-1878). A introdus numeroase inovații de ordin tehnic în operații și a publicat mai multe scrieri, referitoare la serviciul sanitar în război. A modernizat învățământul medical și a organizat perfecționarea profesională a medicilor. În 1858 a vizitat gimnaziul din Chișinău și alte școli din regiune. A sprijinit tendințele de liberalizare și democratizare a învățământului din Basarabia, în special în Chișinău, oraş pe care l-a vizitat des.

Eugen Popușoi, strada

download (19)

Poartă numle lui Eugen Popușoi (26.08.1936; com. Cosăuți, jud. Soroca – 27.02.2001; Chişinău), eminent savant în domeniul sănătăţii publice şi al managementului sanitar, profesor universitar,  doctor habilitat în medicină, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova. Medic-şef al Spitalului clinic pentru copii nr. 1 din or. Chişinău, şef al Direcţiei ocrotirea mamei şi a copilului a Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, ordonator al Clinicii Orăşeneşti de Ftiziologie din Chişinău, şef al Catedrei „Medicină socială şi management sanitar” a USMF „Nicolae Testemiţanu”. Redactor-şef adjunct al revistei „Curierul Medical”, membru al colegiului editorial al „Jurnalului de medicina preventivă” (Iaşi).

Academician Sergiu Rădăuțanu, strada

radautanu

Poartă numele omului de știință Sergiu Rădăuțanu (17.06.1926; Chișinău – 06.03.1998; Sankt Petersburg), specialist în domeniul fizicii și chimiei materialelor semiconductoare, academician.  Doctor habilitat în fizică (1964, Leningrad). Rector-fondator al Institutului Politehnic din Chișinău (1964). Director al Centrului de materiale semiconductoare al Insititutului de Fizică Aplicată al AȘM. Președinte al Uniunii Tehnico-Științifice din Chișinău, membru titular  și vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei, membru al Academiei Inginerești a Federației Ruse, membru al Academiei Internaționale de Cosmonautică, președinte al Fundației „Dimitrie Gusti” din Chișinău. Autor a peste 100 de brevete de invenție. Autor şi coeditor a 30 de monografii, culegeri de studii. Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova. Membru de onoare al Academiei Române (1991).

  Eugen Russev, strada

Rusev

Poartă numele lui Eugen Russev (24.12.1915; s. Cubei, azi Cernoarmeiskoe, jud. Bolgrad, Basarabia, azi reg. Odessa, Ucraina – 17.05.1982; Chişinău), istoric, lingvist, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, director al Institutului de Istorie al AŞM. Contribuţii analitice şi documentare la studierea şi publicarea  izvoarelor cronografice medievale moldoveneşti, la cercetarea lexicografiei. Maestru Emerit în Ştiinţă.

Acad. Andrei Saharov, strada

download (21)

Poartă numele academicianului Andrei Saharov (21.05.1921; Moscova – 04.12.1989; Moscova), fizician, membru al Academiei de Științe a URSS, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1975). A elaborat câteva idei fundamentale în domeniul reacțiilor nucleare, a fost unul dintre creatorii bombei termonucleare sovietice. Preocupat de efectele descoperirii sale asupra viitorului omenirii, el a încercat să sensibilizeze opinia publică în legătură cu pericolele cursei pentru înarmare nucleară. În 1970, a înființat un comitet pentru apărarea drepturilor omului și a victimelor proceselor politice. Parlamentul European a creat în 1988 un premiu care îi poartă numele, pentru libertatea de gândire şi pentru a recompensa militanții pentru drepturile omului și disidenții din întreaga lume.

Nicolae Testemiţanu, strada

Nicolae_Testemițanu.jpeg

Poartă numele renumitului medic Nicolae Testemiţanu (01.08.1927; Ochiul Alb, Drochia – 20.09.1986; Chişinău), chirurg, organizator al ocrotirii sănătăţii în RSSM. Medic-şef al Spitalului Clinic Republican, profesor şi rector al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău, poziţie din care deschide facultăţile de Stomatologie, de Medicină Profilactică, de Farmacie. Pune bazele serviciului traumatologic-ortopedic. A introdus predarea majorității disciplinilor de specialitate în limba română. A fost ministru al Sănătăţii al RSSM (1963–1968). Fondator al revistei Ocrotirea sănătăţii. Autor al mai multor lucrări științifice din domeniul medicinii.

  Petru Ungureanu, strada

download (22)

Poartă numele lui Petru Ungureanu (26.08.1894; s. Boghiceni, jud. Lăpușna – 12.12.1975; Chişinău), oenolog, doctor în ştiinţe tehnice, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Specialist principal la Combinatul de Şampanie din Chişinău (1944-1956), şef al Secţiei de Vinificaţie a Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Pomiculturii, Viticulturii şi Vinificaţiei din Moldova (1956-1960). A elaborat, pentru prima dată, tehnologia vinurilor albe cu aciditate scăzută. A scris lucrări despre bazele ştiinţifice ale producerii şampaniei și a publicat cca 100 lucrări ştiinţifice. Este considerat  fondatorul Şcolii Moldave Oenologice. Vinificator Emerit, laureat al Premiului de Stat.

 Academician Ilie Untilă, strada

untila

Poartă numele acad. Ilie Untilă (20.07.1935; s. Codreanca, azi r-nul Străşeni – 26.07.2000; Chişinău), savant, doctor habilitat în ştiinţe agricole. A activat în cadrul AŞM în funcţia de coordonator al Secţiei de Ştiinţe Agricole. A efectuat cercetări ştiinţifice privind genetica aplicativă a culturilor spicoase, inclusiv ameliorarea grâului de toamnă, elaborarea tehnologiilor complexe de producere a grâului de calitate. Semnează cca 230 de lucrări ştiinţifice.

Vasile Vărzaru, strada

Poartă numele lui Vasile Vărzaru (1851–29.11.1940), economist rus de origine moldovenească, fondatorul statisticii industriale din Rusia. Autorul primului manual de statistică industrială din Rusia Studii cu privire la bazele statistice (1925-1927), precum şi al broşurii Mecanica ingenioasă.

 V. Williams, strada

 Viliams_VR

Poartă numele lui Williams Vasili Robertovici (27.09.1863–11.11.1939), agronom rus, academician, membru al Academiei de Ştiinţe a URSS, unul din primii cercetători ai ştiinţei solului, deţinător al titlului Eroul Muncii şi Ordinului Lenin. Autor la peste 450 de lucrări științifice.

  Nicolai Zelinski, strada

Zelinski

 Poartă numele lui Nicolai Zelinski (1861; Tiraspol – 31.07.1953; Moscova, Rusia), savant chimist, profesor universitar. Este creatorul măștii antigaz cu cărbune și unul dintre organizatorii Istitutului de Chimie Organică al Academiei de Științe din fosta URSS, care astăzi la Moscova îi poartă numele. A scris aproximativ 600 de lucrări ştiinţifice.

Advertisements

One thought on “Hora Științei pe străzile Chișinăului

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s