Două apariții editoriale despre Valeriu Gagiu

Noi apariții editoriale

 

Recent, au fost editate două volume, care pun în lumină viața și activitatea poetului, scenaristului și regizorului de film Valeriu Gagiu: Omul care a mers după soare. Valeriu Gagiu. Biobibliografie și Valeriu Gagiu: filmul unui destin. Antologie

Editii Valeriu Gagiu

Omul care a mers după soare. Valeriu Gagiu: Biobiliografie / alctăt.: Cezara Neagu ; Bibl. Naț. a Moldovei. – Chișinău : BNRM, 2018. – 220 p. : fot. – Texte: lb. rom., rusă.

Cartea face parte dintr-un proiect editorial Moldavica, seria „Teatru și Film” al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova. Alcătuitor: Cezara Neagu. Este structurată în felul următor: Argument; Aprecieri; Tabel cronologic; Bibliografie; Creațiile literare a poetulu Valeiu Gagiu; Publicistică; Viața în imagini. Argument-ul include articole, interviuri, microeseuri dedicate lui Valeriu Gagiu, semnate de personalități care l-au cunoscut (Ion Ungureanu, Victor Ciutac), i-au fost alături (Zinaida Timofti, soția), cineaști de la studioul „Moldova-film” (Victor Andon), jurnaliști (Nicolae Roibu). Valeriu Gagiu a fost „omul unui singur oraș”, orașul Chișinău. „Dragostea față de orașul natal și țară trece ca un fir roșu prin toate lucrările cineastului Valeriu Gagiu” – citim la pag. 16. Este dureroasă mărturisirea din copilărie: „În oraș se vorbea numai în limba rusă. Când mergeam pe stradă și vorbeam cu mama românește, copiii mă zădărau – „Antonescu”. Și am fost nevoit, de fiecare dată, să le ripostez, astfel încă din fragedă copilărie am înțerles ce înseamnă intoleranța față de limba română.” (pag. 17). Aceste momente din copilărie i-au marcat viața și l-au pregătit pentru viitoarele încercări și izbânzi în lumea artei, dar și decepții. Prima sa mare izbândă a fost debutul său cinematografic, „Omul merge după soare” (Valeriu Gagiu semnează scenariul, regia: Mihail Kalik). Deși filmul s-a bucurat de succes și a intrat în istoria cinematografiei naționale, dar atunci, în 1961 „aici (adică în Republica Moldova n.a.) nu l-au primit, pentru că Bodiul și Postovoi (responsabil de ideologie la CC n.a.) au reproșat: „Eto toska po Korolevskoi Rumânii”. Apoi a urmat filmul „Gustul pâinii” (1966), care a fost interzis din motive ideologice: că în Moldova nu ar fost foamete, iar moldovenii nu ar fi opus rezistenă puterii sovietice. Tot la acest compartiment au fost publicate și câteva poezii-dedicații lui Valeriu Gagiu. La Apreciri au fost incluse crâmpeie din scrierile unor colegi, ziariști, scriitori din Republica Moldova, dar și a personalităților din ex-URSS: Cinghiz Aitmatov, Mark Donskoi, Mihail Romm care au apreciat înalt creația regizorului Valeriu Gagiu. Tabel cronologic include informații detaliate despre viața și activitatea lui Valeriu Gagiu. De exemplu: „1960 – fiind student în anul I, în fiecare noapte își visa casa părintească, străzile orașului în care a crescut. Marele dor prinde viață în paginile unui caiet.” (pag. 32) Așa s-a născut scenariul legendarului film artistic „Omul merge după soare”. Bibliografia include Opera poetică a lui Valeriu Gagiu, inclusiv cea din arhiva personală, cât și cele publicate în presa republicană. Tot aici găsim Traduceri din poezia lui Nicolae Labiș, Aureliu Busuioc ș.a., Scenarii – unele din ele publicate în presa republicană și cea unională, altele din arhiva personală sau scenariile care se păstrează la studioul „Moldova-film”. Din arhiva filmotecii studioului „Moldova-film” include filmele artistice și documentare, realizate de Valeiu Gagiu pe parcursul vieții. Este inclus și Documente video din internet cu indicarea adresei. Articole semnate de Valeriu Gagiu în mass-media încheie compartimentul Bibliografie. Urmează Referințe privind viața și activitatea lui Valeriu Gagiu, care includ articole, recenzii, studii publicate în Republica Moldova și în presa sovietică, începând cu anul 1957 și până în prezent, inclusiv Surse electronice on-line. De remarcat compartimentul Viața în imagini. Aici au fost publicate, în premieră, mai multe fotografii din albumul de familie – anii de copilărie, familia, prietenii, anii de studii, momente din timpul filmărior, discuții și dezbateri asupra filmelor, imagini de la sărbători, aniversări.

Valeriu Gagiu: filmul unui destin. Antologie / Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Institutul Patrimoniului Cultural ; coord.: Ana-Maria Plămădeală, Dumitru Olărescu ; concepție: Zinaida Timofti. – Chișinău : Pontos, 2018. – 740 p.: fot. – Texte: lb. rom., rusă.

Concepție, selecție și îngrijire: Zinaida Timofti. Volumul are 740 de pagini și este alcătuit din următoarele compartimente: Valeriu Gagiu, cineast și poet; Studii; Recenzii. Referințe critice; Pe platourile de filmare; Portrete, schițe, crochiuri; Evocări; Mărturii; Omagii; Dedicații poetice; Cineasul Valeriu Gagiu mărturisește; Valeriu Gagiu. Meditații în versuri și proză; Filmografie selectivă; Referințe; Viața în imagini. Între coperțile acestei cărți au încăput cam tot ce s-a scris despre Valeriu Gagiu în ziare, reviste, istorii și studii academice. Este un adevărat tezaur cognitiv și științific acest volum pentru viitorii cercetători ai filmului moldovenesc și a creației lui Valeriu Gagiu. Sunt incluse și articole critice, fiindcă regizorul a activat într-o perioadă când, pentru un film care nu plăcea autorităților, autorul lui putea fi lesne trimis la închisoare sau scos pe „linie moartă”. Valeriu Gagiu, care nu a fost niciodată membru de partid, mereu a avut de luptat cu partidul comuniștilor. Da, a făcut și unele compomisuri, „contract cu diavolul”, după cum recunoaște domnia sa. „Dacă ai făcut contract o dată cu diavolul, nu mai scapi atât de ușor!” Pentru cei care l-au cunoscut pe Valeriu Gagiu ca cineast, citind unele articolel incluse în volum, descoperă și o altă fațetă a sa: cea de poet. Și-a scris poeziile în limba rusă. „Timpurile m-au impus să fiu român de limba rusă”, recunoaște domnia sa într-un interviu. (pag. 23) „De remarcat că scriitorul și cineastul Valeriu Gagiu nu s-a alăturat, public, Mișcării noastre de eliberare națională, deși e printre puținii cineaști de la noi care au filmat, la fața locului, revoluția română și războiul din Transnistria”, menționează în articolul său „Când omul merge după soare” scriitorul și prietenul de-o viață Andrei Strâmbeanu. Da, nu a făcut-o deschis, dar ca un artist el a intuit adevărata durere a poporului de pe această năpăstuită palmă de pământ – Basrabia. Un detaliu, dar foarte important pentru acea perioadă, a fost intonarea cântecului „La moartea lui Ștefan”, devenit în scurt timp imnul rezisteței noastre naționale, în filmul „Corbii prada n-o împart” (1988). Volumul „Valeriu Gagiu: filmul unui destin” a fost recomandat pentru tipar de către Consiliul Științific al Institutului Patrimoniului Cultural, AȘM.

Lansarea celor două volume, moderată de scriitorul Andrei Strâmbeanu, a avut loc pe Imagine de la lansarea celor doua volumedata de 20 decembrie curent la Biblioteca Națională a Republicii Moldova și a fost prilejuită de 80 de ani de la naștere (la 1 mai 2018 Valeriu Gagiu ar fi împlinit vârsta de 80 de ani) și opt ani de la trecerea sa în lumea celor drepți (21 decembrie 2010). La acest eveniment au participat cineaști din diferite generații, actori, critici, colegi de la studioul „Moldova-film”, bibliotecari, admiratori ai creației lui Valeriu Gagiu, rude și prieteni. În luările de cuvânt s-a menționat valoarea incontestabilă a celor două volume editate, s-a vorbit despre faptul pe Valeriu Gagiu urmează să-l redescoperim și să-i valorificăm creația. Poetul Andrei Strâmbeanu a citit poezia lui Valeriu Gagiu „1956”, o adevărată capodoperă literară.

Larisa Ungureanu,

doctor în studiul artelor

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s